Și dacă pleci, cu jumătate din inima mea,
Voi aștepta o vreme, când voi putea uita,
Că am avut-o odată, întreagă și am ales,
Să o împart cu tine, fară regrete și fără interes.
Și dacă pleci, mi-e bine, în suflet doar te am,
Îmi amintesc de tine, pe umbre când călcam.
Un picur de răgaz și amintiri mă fură,
Mi se ascund în timp, ca gustul de-a ta gură.
Și dacă pleci, trimite-mi, trecutul inapoi,
Să vină lângă mine, să râdem amândoi,
Să stingem pe cer luna, de stele să fugim,
Pe inimă și suflet, perfid să le mințim.
Și dacă pleci, vor fi, doar pentru mine zorii,
Voi ține strâns în brațe, dorința și fiorii,
Ziua va fi mai lungă și viața o furtună,
Cu un sărut pe umeri, te fulgeră, te tună.
Si dacă pleci, ce dacă, unde te poți ascunde?
Pământul e rotund, te voi găsi oriunde,
Parfumul pielii tale, în flori îl voi simți.
Amurgul, al meu prieten din zori, mă va minți.
Și dacă pleci, te uită, privește înapoi,
Să vezi oameni și frunze, trecute pentru noi,
În sensul străzii, umblând ca niciodată,
Tinându-se de gânduri, un călător și-o roată.