Am noaptea în ochi și stele pe buze,
Sub umbra lunii mă ascund de iubire,
Zbor pe vântul dorinței spre aprinse muze,
Mă îmbăt cu parfumuri, minciuni și sclipire.
Am inima spartă în petale de piatră,
Căzute pe frunze de dor și otravă,
Zdrobite sub talpa iubirii, demonolatră,
Am demoni în sânge și mintea epavă.
Am umbre sub gene, infinit și uitare,
Prin vene îmi curge fum de dorințe,
Arse de beznă, diforme, fără culoare,
Scrum din ce-au fost, vii suferințe.
Zdrobesc umbrele albe cu tălpile goale,
Pășesc printre oase, pe urme de viață,
Mă scufund pe cărări, cu pline stamboale,
Asinul sorții, cu potcoave de gheață.
Țin flăcări în palme, scântei curg pe frunte,
Bucăți măcinate din cerul cu soare,
Îmi acoperă eul cu fire țesute, cărunte,
Implor darul timpului, dulcea uitare.